- Pensiunea Maria - cazare - Chişcău - Peştera Urşilor -

PESTERA MEZIAD

Peştera Meziad declarat monument al naturii, fiind o rezervaţie speologică, este mult cercetată iar în anul 1921 a fost vizitată de o echipă de geologi având în frunte pe renumitul speolog român Emil Racoviţă, este o peşteră mare, fiind una dintre primele peşteri amenajate şi mult timp una dintre cele mai lungi peşteri din România (4.750 m lungime cu mai multe nivele) fiind situată în judeţul Bihor pe Valea Meziadului în regiunea sud estică a Munţilor Pădurea Craiului şi zona de vest a Munţilor Apuseni. Peştera a fost reamenajată în anul 1972 şi deschisă turismului.

Se poate ajunge la peşteră folosind drumul naţional E-79 (76) dintre Oradea şi Vârfuri, cu ramificaţia spre Beiuş prin centrul oraşului, de aici peştera se află la o distanţă de 22 km, din Beiuş urmând şoseaua Roşia (Borod) - Aleşd. Din Beiuş până la satul Remetea sunt ca. 6 km, în Remetea luăm ramificaţia drumului spre Meziad, peştera fiind la cca. 3 km de satul Meziad.

Peştera se află la o altitudine de 397 m iar gura de intrare a peşterii are o înălţime de 16 m şi o lăţime de 10 m. Peştera are două nivele de carstificare:

Nivelul inferior, care însumează 1.542 m şi se caracterizează prin spaţii neobişnuit de ample, măsurând frecvent între 20-30 m lăţime şi 15-20 m înălţime. După circa 400 m, galeriile se îngustează brusc, nivelul inferior prelungindu-se prin două galerii greu accesibile şi care, din această cauză, nu sunt incluse în sectorul turistic al peşterii.

Nivelul superior, în lungime totală de 3.208 m, prezintă trei zone principale de racord cu galeria inferioară : Galeria Descendentă, Galena de Joncţiune şi Gâtul Dracului. Suprapunerea celor două niveluri în regiunea Podului Natural creează un spectacol deosebit de impresionant, înălţimea totală a cavernamentului ajungând aici la 35 m.

În peşteră s-au găsit urme din paleolitic, neolitic, fiind o peşteră locuită de Homo sapiens şi de animale ca Ursus spelaeus. Peştera oferă condiţii prielnice pentru hibernarea liliecilor, în special cei din specia Miniopterus schreibersii, care formează o colonie destul de mare în Sala Liliecilor. spelaeus. Formaţiunile din calcar, stalactitele şi stalacmitele te avântă într-o lume de basm Peştera Meziad a fost pentru prima dată explorată, descrisă şi cartată de Czárán Gyula (1847-1906) care şi-a legat numele de turismul montan în Munţii Bihorului. Astfel la începutul secolului al XX-lea făcea parte dintre cele mai mari peşteri din Europa. În 1921 o echipă de speologi condusă de Emil Racoviţă descoperind noi galerii, ajunge la lungimea de peste 3.5 km. Astăzi peştera măsoară 4774 m. A fost printre primele peşteri amenajate din ţară. În galerii s-au găsit Resturi fosile de Ursus spelaeus. Formaţiunile din calcar, stalactitele şi stalacmitele te avântă într-o lume de basm

CONTACT:

STELIAN GOLDIS

0740 240 251

0743 054 869

 bihor2006@yahoo.com